Agricultura

Principala ramură economică caracteristică comunei este agricultura cu o bună reprezentare a sectorului zootehnic. Prezența unor suprafețe destul de însemnate de pădure și de terenuri cu vegetație forestieră și-a pus amprenta asupra meșteșugurilor bazate pe prelucrarea lemnului, localnicii zonei fiind bine cunoscuți pentru pentru obiectele artizanale realizate aici. Din totalul suprafeței de teren arabil 2409 ha suprafața cultivată în prezent este de 54% adică 2382 ha. Densitatea medie a populației care se ocupă de agricultură este de 1,16 loc/kmp. Solurile care se găsesc în această zonă sunt: solul podzolice, soluri aluviale în zona luncilor și soluri negre de fânețe pe expoziția sudică a satelor. Solurile negre de fânețe sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume și zarzavaturi. Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, se găsesc fânețe naturale și pășuni.
Culturile predominante sunt reprezentate de 380 ha grâu, 160 ha secara, 300 ha ovaz, 220 ha porumb, 260 ha cartofi în partea de munte, floarea soarelui, legume.
Producția medie a culturilor realizate sunt 1,5 t/ha grau, 1t/ha secara, 2t/ha porumb, 1,5t/ha cartofi. Suprafața medie de teren agricol pe cap de locuitor este de 2,5 ha.
Pentru exploatarea terenurilor agricole se folosesc tractoare, în special în zona de șes, plug, grape cu disc și tracțiune animală mai ales în zona de munte, semănători SUP 48, seminatori SPC 6, combine pentru cereale.
Atât amenajarea unor locuri de depozitare cu destinație agricolă, cât și înființarea unor centre de colectare și prelucrare agricolă ar avea un impact eficient asupra dezvoltării agriculturii în zonă prin crearea unei rețele de distribuție pentru produsele agricole.
Creșterea animalelor reprezintă îndeletnicirea de bază a localnicilor din zonă, respectiv bovine (bubaline, vaci), ovine, porcine, cabaline, păsări.
Înființarea unor ferme zootehnice, abatoare și centre de colectare a laptelui sau de prelucrare a laptelui ar putea îmbunătății calitatea produselor obținute prin intermediul localnicilor din zonă.
Produsele tradiționale sunt: țuica ardelenească (pălinca): pălinca de prune, pălinca de cireșe la Fufez, plăcinta de cartofi specifică etniei slovace.
Agricultura, creșterea vitelor, pescuitul, lemnăritul pe deoparte, industria casnică și meseriile pe de altă, sunt dintre cele mai însemnate activități din zona rurală, respectiv în cadrul comunei Halmășd.
Suprafața acoperită de livezi în satul Halmăşd a urmat o tendință descendentă, scăzând în ultimii ani. Mulți cultivatori de fructe se confruntă cu lipsa mijloacelor financiare și mecanice pentru reîntinerirea plantațiilor de pomi fructiferi, achiziționarea îngrășămintelor, pesticidelor și utilajelor, reabilitarea sistemelor de irigații și construirea unor capacități de depozitare adecvate. Toți acești factori influențează atât calitatea, cât și cantitatea producției interne de fructe.
Desființarea sau privatizarea cooperativelor agricole de producție a avut drept rezultat apariția unor modificări structurale semnificative.
În ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putându-se observa și semne de revigorare în acest sector. Efectivele de bovine, porcine și ovine s-au stabilizat, deși au înregistrat anumite fluctuații anuale.
Producția animalieră tinde să crească, însă unitățile de mici dimensiuni limitează acest potențial.
Sectorul de prelucrare a cărnii de porc se confruntă înca cu costuri interne ridicate, în ciuda producției de porumb relativ abundente și a forței de muncă ieftine. În plus, calitatea cărnii de porc furnizată industriei procesatoare constituie o problemă care va trebui rezolvată. Majoritatea efectivelor de porcine se află în gospodării private, furajarea și practicile zootehnice de care beneficiază fiind deficitare, iar materialul genetic este, în general, de slabă calitate.
Producția totală de lapte continuă să fie insuficientă și se estimează că nivelul de colectare al laptelui brut pentru comercializare, va acoperi doar o pătrime din totalul ofertei. Deși în curs de îmbunătățire, situația igienei laptelui și a sistemului de colectare a acestuia rămân factori limitativi importanți în industria procesatoare a laptelui. În timp ce, conform normelor UE, numărul maxim de germeni/ ml de lapte brut, nu ar trebui să depășească 100.000, majoritatea producătorilor din comună furnizează lapte cu un nivel de peste 1 milion de germeni/ml. În sectorul producției laptelui, rămân a fi rezolvate o serie de priorități, precum: îmbunătățirea practicilor de furajare de la nivelul fermelor, pentru rasele specializate în producția laptelui, adoptarea unor tehnici avansate de reproducție.
In ultimii ani, performanța în agricultură pare să fie din ce în ce mai instabilă. Acest lucru este determinat atât de frecvența, cât și de severitatea crescută a calamităților naturale (secetă, inundații), precum și de incidența bolilor la animale (gripa aviară, pesta porcină). Primul motiv reflectă impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii românești și infrastructura inadecvată în vederea contracarării riscurilor conexe. Atât frecvența, cât și intensitatea inundațiilor, în perioada de primăvara și a secetelor, în perioada de vară, au crescut în ultimul timp.